Nenumaratele bresle existente in Tg-Mures la jumatatea secolului al XIX-lea au reusit sa impuna infiintarea unei scoli de meserii, in anul 1860 functionand in oras o singura scoala de ucenici. In anul 1883, ia fiinta Scoala de arte si meserii, la inceput cu trei clase, unde profesori de la alte scoli din oras desavarseau instruirea teoretica a ucenicilor meseriasilor din oras. In aceasta modesta scoala, ucenicii invatau: citirea, scrierea, matematica, istoria, geografia, desenul tehnic si artistic. In cadrul scolii de arte si meserii se pregateau ucenici in urmatoarele domenii: zidari, cizmari, dogari, brutari, barbieri, tipografi, tapiteri, croitori, mecanici, strungari, turnatori etc. La propunerea Ministerului de Industrie si Comert, a Camerei de Comert si cu sprijinul primariei orasului Tg-Mures se infiinteaza la data de 13 noiembrie 1892, Scoala de meserii pentru industria lemnului si metalului. Aceasta a functionat intr-o cladire de pe strada Rotunda, nr. 66, astazi strada Matei Corvin.
Inceputul a fost modest, scoala avand 29 de elevi, dar in scurt timp, si anume in 1895, a inceput pe terenul donat de primarie, construirea actualei cladiri in stil Art Nouveau, pe strada Sandor Janos, actuala Gh. Doja. Cladirea a fost terminata in august 1897, iar deschiderea festiva a avut loc in ziua de 27 decembrie 1897. In aceasta prima faza, a constructiei cladirii, scoala avea trei sali de clasa, trei sali de desen, un laborator de fizica, o sala profesorala, patru cabinete pentru profesori, precum si un corp destinat atelierelor ce aveau la parter doua sali pentru mecanica, iar la etaj sali pentru tamplarie. In scurt timp, datorita cresterii numarului de elevi, s-a extins spatiul pentru invatare, astfel ca in anul 1903 se adauga cladirii initiale etajul I. In anul 1908 a fost infiintat un atelier, in vecinatatea scolii, cu masini pentru prelucrari mecanice si de tamplarie, care erau puse si la dispozitia micilor meseriasi din oras. O a doua etapa importanta in dezvoltarea scolii a inceput odata cu Unirea Transilvaniei cu Romania, cand atelierele au trecut din propritatea scolii in proprietatea unui comitet al meseriasilor.Scoala de Arte si Meserii, cum se numea dupa 1921,devine din anul scolar 1937/38 Liceul Industrial, condus de inginerul Campean Octavian. In aceasta perioada, exista in incinta scolii un internat si o cantina cu 40 de locuri. O a treia etapa in functionarea si dezvoltarea scolii incepe cu redeschiderea acesteia dupa terminarea razboiului sub forma Liceul Industrial cu sectii in limba romana si maghiara, cu specialitatile: lacatuserie, masini - unelte, fierarie si sculptura. De remarcat este ca la 15 decembrie 1949, Scoala Tehnica Profesionala si Metalurgica, cum se numea din 1948, isi imbogateste patrimoniul cu un atelier - scoala cu plan de productie propriu, fiind prima scoala din tara ce impunea acest sistem. In anul 1950 scoala trece sub patronajul M.I.U., schimbandu-si numele in Scoala Profesionala de Ucenici, iar in 1956 sub patronajul intreprinderii Metalotehnica, devine Centru Scolar Profesional si Tehnic de Maistrii al M.I.U. Numarul tot mai mare de elevi impune in 1969 supraetajarea cladirii scolii cu inca un nivel. In 1973, scoala isi imbogateste zestrea cu o cladire cu 12 sali de clase, 2 laboratoare, o biblioteca, sala si teren de sport, prin preluarea intregului patrimoniu al Liceului Teoretic nr. 4, devenind Grup Scolar M.I.U. - Liceul Industrial Metalotehnica.
Scoala functioneaza sub aceasta forma pana in 1983, cand in urma unei hotarari generale se desparte liceul de scoala profesionala, ca apoi in 1991 sa se numeasca Grup Scolar de Industrie Usoara. In 1992, anul centenar, scolii i se atribuie, prin ordinul MIS nr 474/1992, denumirea de Grup Scolar Industrial Avram Iancu.In anul 2012 conform ordinului 3283/2012, scolii i se atribuie denumirea de Liceul Tehnologic "Avram Iancu".

Personalitati, fosti elevi ai scolii noastre: